Mergeam de sus in jos pe Calea Victoriei. Apa, punct, rosu, alb, pian - cantam la un pian de apa. Stateam pe iarba si cantam in gura mare. Verde, punct. Aveam parul lung, pana la luna si stelele mi se jucau in plete. Langa mine - stele pesti dansau nebuni - nebune in iarba frageda. "Am un pacat: iau iarba in serios, miscarile aproape perfecte ale cerului". Si ce daca pianul mi se parea peste? Oricum luna e un ocean de stele - stele de apa.
...miroase incredibil a mare. Pe Calea Victoriei miroase incredibil a mare. Aerul are gust de lamaie si ma impiedic de algele prea verzi si prea mari. Pestii mi s-au ascuns in plete si ne jucam cu totii prin aer. Ii iau de mana si fugim in luna.
Visul Cristinei L.
